TEMA DE PROIECTARE
Prima tema de proiectare a anului 3 a reprezentat o invitatie de a descoperi si reinterpreta unul din programele de arhitectura cu rol definitoriu in evolutia urbana a Bucurestiului: piata. Care este rolul actual al pietei, cum se defineste legatura acesteia cu orasul si cum ar trebui sa fie o piata in mod optim in zilele noastre? Pe parcursul a 6 saptamani am cautat raspunsul acestor intrebari in contextul Pietei “George Cosbuc” din Bucuresti. Astazi va invit sa parcurgem impreuna drumul catre un proiect plin de culoare si de arome proaspete, in cea mai mare piata de flori din Bucuresti!
DESPRE PROIECT
Proiect: Piata de Flori “George Cosbuc”, Bucuresti (interventie pe cladirile existente)
Echipa: Monica Cirstea, Camelia Tudor, Isabella Maldaianu
Grupa: 33
Anul universitar: 2017-2018
Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”
Punct de vedere asupra temei: Piața în și pentru Bucureștiul zilelor noastre reprezintă un spațiu de menținere a tradițiilor, un spațiu ce menține viu sentimentul de comunitate, oferind totodata o experiența senzorială completă. Piata inseamnă culoare, arome, curiozitatea de a explora și o invitație la dialog cu vânzătorii și oamenii din jur. O piata a fost – si probabil mereu va fi – un loc care activeaza simturile. Din perspectiva noastra, o piata in ziua de astazi ar trebui vazuta ca un spatiu de relaxare, un amestec spontan de senzatii care ne aduc mai aproape unii fata de ceilalti si fata de natura.
CONTEXTUL ACTUAL
Piata George Cosbuc este cea mai mare piata de flori din Bucuresti, de unde isi fac aprovizionarea florariile mici din oras si din afara lui. Piata functioneaza la scara orasului, iar vanzarea este predominant de tip en-gros. Este o piata deschisa non-stop, iar fluxul de cumparatori variaza in functie de momentul zilei sau de perioada din an (cea mai multa aglomeratie fiind la primele ore ale diminetii, cand florarii din tot orasul vin sa isi faca aprovizionarea, sau inainte de sarbatori.)
Piata are spatii acoperite si inchise, care sunt folosite in special pentru depozitare, in timp ce vanzarea propriu-zisa are loc in exterior, fie in magazinele de la strada, fie in curtea interioara. Cladirea dinspre bulevardul George Cosbuc nu mai functioneaza ca spatiu comercial, fiind in prezent sediul unei institutii, iar vanzarea de flori are loc inspre Calea Rahovei.
EVOLUTIE ISTORICA
Din punct de vedere istoric, piata apare in anii ’50 intr-o zona puternic industrializata care in perioada de inceput a comunismului reprezenta unul dintre polii economici ai Bucurestiului, fiind in aproprierea imediata a zonei centrale. Contextul in care se dezvolta acest spatiu este sustinut si de construirea Pietei George Cosbuc, care accentueaza punctul de interectie a principalelor artere de circulatie din acea zona. Dupa perioada comunista piata a intrat in administrarea Primarie si a avut o dezvoltare lenta, iar impactul la nivelul orasului a scazut progresiv. In anii 2015, zona a fost luata in discutie pentru revitalizare si restructurare, insa proiectul nu a fost aprobat, continuand sa se identifice cu o zona de tranzitie, unde predomina vanzarea en-gros.
Repere importante in zona sunt fosta Fabrica de Bere Bragadiru (in prezent ramasa in ruina) si fosta cladire a Bursei de Marfuri, care a fost restaurata si functioneaza in prezent drept cladire de birouri, sub denumirea The Ark.
DETALII SI ATMOSFERA
Atmosfera generala este animata, energica, uneori tensionata din cauza vanzatorilor foarte insistenti, care cauta sa isi convinga potentialii cumparatori si sa se extinda cu marfa cat mai mult in strada sau in spatiul curtii. Piata este deficitara din punct de vedere al salubritatii, nu are o ghena si nici suficiente surse de apa, iar spatiul este folosit haotic.
Insiruirea de umbrele sub care vanzatorii isi aseaza florile reprezinta un element specific in peisajul pietei, precum si dispunera organica a produselor in curtea interioara, creand imaginea unui “camp de flori” care se schimba in fiecare zi, in functie de numarul de flori vandute, de specificul anotimpului si de momentul zilei.
Frontul de florarii la strada inspre Calea Rahovei
Vedere din curtea interioara a pietei
DESCRIEREA PROIECTULUI
Ne-am dorit sa pastram specificul pietei, atmosfera animata, spiritul comunitatii si modul de dispunere a florilor, raspunzand totodata nevoilor pe care piata nu le satisface in prezent si oferind o reinterpretare structurilor temporare/improvizate, astfel incat piata sa se bucure de o mai buna organizare si coerenta la nivel urban.
Deschiderea pietei catre strada si catre cladirea-monument The Ark a fost unul din dezideratele proiectului. Prin inlaturarea frontului de florarii de la calea Rahovei se mareste contactul zonei de vanzare cu spatiul public al strazii prin crearea unei piatete in care vanzatorii sa isi poata extinda, dupa nevoie, “campurile” de flori. Piata devine mai vizibila, afirmandu-se ca un reper urban.
Problema parcajelor si a aprovizionarii si-a gasit raspuns prin revenirea la mica strada ce facea legatura intre Calea Rahovei si Bulevardul George Cosbuc in perioada in care functiona Fabrica Bragadiru.
O alta problema a formei din prezent careia i-am oferit un raspuns a fost lipsa comunicarii intre zona unde se vand flori si curtea de onoare a cladirii dinspre bulevardul George Cosbuc. Am ales sa legam cele doua piete printr-o zona intermediara de tip gang, care devine inima Pietei de Flori, un spatiu de tranzitie de unde se pot observa doua zone cu caracter distinct. Cele trei tipuri de pavaj folosite, schimbarea structurii, contrastul lumina-umbra sunt elemente ce definesc aceasta trecere si o nuanteaza.
O reinterpretare a sirului de umbrele, porticul este principala zona de vanzare din piata. Am optat pentru un portic cu dimensiuni ample, definit de doua “culoare”. Un sir intermediar de stalpi functioneaza ca un prag psihologic, o limita discreta intre zona de expunere a florilor si zona de circulatie a cumparatorilor/vizitatorilor.
Intrucat vanzarea en-gros ramane destinatia principala a pietei, ne-am dorit ca aceasta sa se concentreze in spatii de tip sera – structuri metalice, inchise cu sticla, in care florile sa fie depozitate in vederea vanzarii, dar care sa devina si un spatiu frumos de expunere pentru cei care viziteaza. Acoperirea semicirculara ofera conditii optime de iluminare, iar dispunerea florilor tine cont de dimensiunea acestora. Un element particular il constituie dublarea boltii de sticla cu una de vegetatie, care particularizeaza atmosfera locului si ajuta la climatizarea spatiilor pe timpul verii.
Se poate observa in sectiune si din fatada principala o diferentiere a tipurilor de spatii in functie de inaltime: curte – portic – sera.
Pentru a face din actuala piata un reper puternic (cea mai mare piata de flori din Bucuresti) ne-am bazat doar pe vanzarea de flori, sub diferitele ei forme, redand vechii cladiri rolul ei comercial. Astfel, am introdus o serie de functiuni pe care le simtim necesare in contextual dezvoltarii vanzarii de flori : magazine de accesorii (ghivece, seminte, pamant, hartie de impachetat buchete, plante din plastic, etc.), atelier de rasaduri si de plante exotice, o depozitare imediata (la indemana vanzatorilor din piata), toalete si zone de igienizat (aferente lucrului cu plantele), doua magazine special in dreptul zonei de trecere (florarie de lux si expozitie de plante), magazine pentru ustensile de gradinarit, ghena , acces depozitare subsol, magazine de aranjamente pentru inmormantari, asociatia pietei si ghereta portarului.
UN SCENARIU DE VIITOR
Putem proiecta, putem construi, dar ce urmeaza mai departe? Nu putem sti exact. De aceea, in orice proiect trebuie sa ramana un spatiu pentru a putea fi completat de oameni, nuantat de amintiri, definit de toata experienta urbana a locului. In cazul proiectului nostru, florile se schimba odata cu anotimpurile, iar piata, prin organicitatea sa, ramane un loc viu. Ne-am dorit ca, la nivelul vecinatatii imediate, fie ca aceasta va evolua intr-o zona rezidentiala sau intr-una de birouri, Piata de Flori sa ramana un respiro urban, un centru de atractie pentru oricine isi doreste sa petreaca putin timp in compania frumosului.
