TEMA DE PROIECTARE
În continuarea primului proiect din anul 3, cel de-al doilea proiect al semestrului I a solicitat conceperea unei clădiri publice pe un teren de formă triunghiulară aflat în București, pe Bulevardul Regina Maria, în fața Bisericii Sf. Nicolae Vlădică. La nivel de atelier, proiectul a fost gândit ca o aprofundare a studiului despre piețele bucureștene, prin propunerea unei construcții noi care să satisfacă cerințele actuale ale unei piețe și care să aducă un plus de valoare contextului arhitectural și social propus de temă.
DESPRE PROIECT
Proiect: Piața de Flori
Echipa: Monica Cîrstea, Camelia Tudor, Irina Lungu
Grupa: 33
Anul universitar: 2017-2018
Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”
Proiectul vine în continuarea studiului făcut anterior în Piața de Flori George Coșbuc. Experiența primului proiect de piața ne-a atras atenția asupra caracterului hibrid al unei piețe de flori, care funcționează simultan ca spațiu de expunere, de creștere și de vânzare a florilor, fiind necesar să raspundă unor cerințe diverse. Ne-am propus ca prin actualul proiect sa creăm o extindere a Pieței George Coșbuc care să se înscrie în inelul median de piețe bucureștene aflate la maxim 10 minute de mers pe jos de Piața Unirii (Piața Norilor, Piața Amzei, Piata 1 Mai, etc.)
Incă de la prima vizită, percepția noastră asupra sitului a fost aceea de respiro urban, un spațiu al comunității care lasă bisericii rolul dominant, atât vizual cât și simbolic. Se poate remarca pe majoritatea străzilor din împrejurime cum biserica joacă rolul de capăt de perspectivă, aspect care accentuează rolul său de centru, de reper la nivelul percepției urbane. În dezacord cu acest caracter al locului, onstrucțiile noi, dezvoltate pe verticală, blochează perspectiva către biserică. Acest fapt, precum și poziția privilegiată a sitului, în fața bisericii și mărginit de 3 străzi cu caractere distincte, ne-au determinat să optăm pentru o structură ușoară, la scară umană, care să lase loc zonei să respire și care să nu blocheze comunicarea vizuală între diferitele laturi ale intersecției.
Ansamblul propus este format din două corpuri mărginite de limite tari care înglobează spațiile servante, între ele existând un culoar central orientat spre intrarea bisericii. Clădirea de la stradă este un spațiu deschis, destinat vânzării imediate, în timp ce clădirea din spate este închisă cu sticla și are rolul de depozitare permanentă. Aceasta include pe o platformă aflată la nivel superior și o zonă pentru răsaduri și plante care necesită condiții speciale. Unitatea dintre cele două clădiri e dată de orientarea lor către culoarul median, dar și de tratarea similară a pavajului de piatră cubică.
Forma clădirilor urmează linia străzilor, raportându-se diferit la fiecare din ele, în funcție de caracterul său. Limita înspre Bulevardul Regina Maria este dată de un zid cu intrări dispuse regulat. Acesta delimitează piața de agitația și zgomotul bulevardului, lăsând totuși posibilitatea de acces și oferind o perspectivă parțială asupra interiorului. În legatură cu străzile laterale, dispunerea celor două corpuri generează o lățire a culoarului central înspre capete, favorizând fluxul de circulație a trecătorilor și invitându-i să pătrundă în interiorul pieței. În spate, în directă legatură cu clădirile de locuit din vecinătate, am prevăzut o zona cu bănci si vegetație aflată mai jos de nivelul străzii, unde oamenii să poată sta după slujba de la biserică și unde copiii se pot juca feriți de traficul de pe cele două străzi.
În conformarea pieței de flori am ținut cont de două necesități vitale: lumina și apa. Pentru o iluminare optimă, clădirile sunt orientate cu latura lungă spre sud, iar inclinația acoperișului asigurș pătrunderea unei cantități suficiente de lumină. Controlul termic este făcut cu ajutorul parasolarelor și a bolților de vegetație care au simultan și rol estetic. Pentru a asigura necesarul de apă am prevăzut un sistem de colectare a apei de ploaie în diafragmele de beton ce mărginesc cele două corpuri.
O piață de flori oferă o experiență senzorială bogată și, într-un oraș precum Bucureștiul, vegetația definește un spațiu în care oamenii pot întrerupe ritmul agitației cotidiene pentru câteva momente de relaxare. Aceasta a fost dorința noastră, ca prin acest proiect să oferim un spațiu public care să aducă valoare zonei, respectând totodată specificul acesteia și rolul dominant al bisericii în contextul urban.